Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XVII)

01.02.2018

• Observator Cultural: Criticul ieșean a publicat și un volum despre secolul 19 autohton (Un secol al memoriei…, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“), în care trece, cu subtilitate interpretativă, o serie de autori canonici din epocă prin filtre hermeneutice internaționale, examinînd totodată ecouri ale secolului cu pricina în diverse romane moderne și contemporane. O „actualizare“ bine-venită a unei literaturi și a unei problematici identitare specifice, revenite în atenție ca fantasmă, nostalgie și, de ce nu, ca trend.
Paul Cernat, în articolul Un reset al sintezelor critice dedicat retrospectivei literare a anului 2017, cu referire la volumul Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu.

• Journal of Ethnology and Folkloristics: In order to accurately encompass the intentions of the volume it is sometimes appropriate to reread the more significant parts; for example, at the closing of the book, the lecturer remains confident of the newly acquired knowledge supplemented by stimulating angst to go through new areas of research, as van Gennep would certainly have wanted.
Laurențiu Cohal, în recenzia dedicată volumului The Rites of Passage Time after Time. Riturile de trecere în actualitate, editat de Adina Hulubaş și Ioana Repciuc, în paginile revistei publicate în parteneriat cu De Gruyter, una din cele mai renumite edituri cu profil științific.

• Euphorion: …trebuie remarcată coerenţa şi rigoarea volumului,ceea ce ne dă speranţa că fenomenologia românească va deveni (şi mai) influentă pe plan internaţional.
Ştefan Bolea, în recenzia dedicată volumului Estetica fenomenologică după centenar. Perspective istorice și tendințe actuale, editat de Mădălina Diaconu și Christian Ferencz-Flatz, în nr. 1 (332)/2018 (p. 27) din revista care apare la Sibiu sub auspiciile Uniunii Scriitorilor din România.

• Anuarul de lingvistică şi istorie literară: …ne găsim în faţa unei lucrări care va fi consultată şi citată − în mod obligatoriu − mult timp de acum înainte. Este cea mai bună dovadă a perenităţii unui astfel de demers.
Cristina Florescu, în recenzia dedicată volumului Tezaurul toponimic al României. Moldova/ Volumul II: Mic dicţionar toponimic al Moldovei (structural şi etimologic)/ Partea 1: Toponime personale, de Dragoş Moldovanu (coord.), Daniela Butnaru, Dinu Moscal, Ana-Maria Prisacaru și Vlad Cojocaru, în publicaţia Institutului de Filologie Română “A. Philippide”- Filiala Iaşi a Academiei Române (p. 237).

• Anuarul de lingvistică şi istorie literară: Volumul IV al NALR–Mold. Bucov. oferă un material remarcabil de bogat, variat şi incitant, cules, prelucrat tehnic şi prezentat cu o competenţă știinţifică demnă de toată preţuirea.
Mircea Ciubotaru, în recenzia dedicată volumului Noul Atlas Lingvistic Român pe regiuni. Moldova şi Bucovina, Vol. IV, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Adrian Turculeţ, Luminița Botoșinenanu, Doina Hreapcă, Florin-Teodor Olariu și Veronica Olariu, în publicaţia Institutului de Filologie Română “A. Philippide”- Filiala Iaşi a Academiei Române (p. 240).

• Anuarul de lingvistică şi istorie literară: Studiu complex şi original, rezultat în urma cercetărilor doctorale finalizate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi sub îndrumarea profesorului Eugen Munteanu, lucrarea de faţă infirmă aserţiunea că arhiviştii s-ar mulţumi doar să claseze şi să conserve documentele redactate în limbi şi paleografii diverse.
Georgiana-Andreea Marcu, în recenzia dedicată volumului Din arhiva Companiei Negustorilor Greci din Sibiu (1453-1895). Texte epistolare greceşti, de Loredana Dascăl, în publicaţia Institutului de Filologie Română “A. Philippide”- Filiala Iaşi a Academiei Române (p. 243).

• Limba Română: Scrisă într-un limbaj ştiinţific elevat, lectura prezentei ediţii solicită o pregătire de specialitate. Dar graţie pasiunii cercetătoarei pentru obiectul de studiu, discursul academic adesea devine literatură. La finele unui travaliu îndelungat asupra operelor populare, Adina Hulubaş constată surprinzător că sensul lor complex „încă mai învăţăm să-l pătrundem” (p. 326). Exegezele sale, în strânsă legătură cu datinile, mentalitatea şi modul de viaţă tradiţional, ne incită să revenim asupra moştenirii folclorice, în căutare de noi înţelesuri. Autoarea volumului ne-a înzestrat, în acest sens, cu un îndreptar valoros, necesar deopotrivă etnologilor şi publicului larg.
Andrei Prohin, în recenzia dedicată volumului Trasee iniţiatice în folclorul literar românesc. Structuri stilistice, de Adina Hulubaş, în revista de ştiinţă şi cultură Limba Română, fondată la Chișinău în 1991.

• Philologica Jassyensia: Socotim oportună alegerea unui astfel de titlu pentru volumul publicat de Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, una dintre cele mai prestigioase instituții din peisajul științific și publicistic românesc actual. Omul de cuvînt. In honorem Gheorghe Chivu evocă nu doar dimensiunea academică și științifică a celui omagiat – „reprezentant strălucit al școlii filologice bucureștene”, „cercetător de mare autoritate științifică”, „autor de excelente ediții critice”, „eminent universitar” (Vasile Țâra, p. 542) – ci și pe cea umană.
Oliviu Felecan, în recenzia dedicată volumului Omul de cuvînt. In honorem Gheorghe Chivu, editat de Adina Chirilă, din revista Philologica Jassyensia (p. 302).

• Philologica Jassyensia: Lectura multidisciplinară a scrierilor eminesciene din categoria „comentariului şi a meditaţiilor pe teme culturale şi artistice”, după cum notează Mihaela Aniţului în nota asupra ediţiei (p. 11), deschide în faţa cititorului o perspectivă amplă, aproape ameţitoare, pe care trebuie să o fi avut Hyperion asupra galaxiilor. O astfel de antologie impune rescrierea istoriei pe care a înregistrat-o dezvoltarea ştiinţelor umaniste la noi.
Adina Hulubaș, în recenzia dedicată volumului Despre limbă, cultură, teatru, de Mihai Eminescu (ediţie de Dumitru Irimia. Volum îngrijit şi notă asupra ediției de Mihaela Anițului), din revista Philologica Jassyensia (p. 307).

• Philologica Jassyensia: Una dintre cele mai interesante mize pe care și le propune autorul este detectarea unei simptomatologii a memoriei contemporane, cercetând modurile prin care trecutul este reclamat ca o parte a prezentului, de la cinematografia care recuperează stranietatea cazurilor morale ale epocii comuniste și până la resuscitarea unor branduri comerciale ale deceniilor trecute ca o proteză a memoriei generațiilor actuale. Andi Mihalache constată existența unei „uriașe ofensive de reconectare la trecuturi comode ori pitorești” (p. 9), întrebându-se care poate fi semnificația acestei pulsiuni memoriale a timpului prezent. Sugestia sa, deloc optimistă, este că sensibilitatea istoristă contemporană exprimă, de fapt, un refuz al istoriei: „rememorăm un moment plăcut pentru a ne convinge că ne aflăm doar într-un interstițiu ce ne pregătește o altă bucurie, și mai atrăgătoare decât precedenta” (p. 10). Și datorită unor astfel de teme exploratorii, Timpul, obiectul, povestirea este o valoroasă contribuție la investigarea dilemelor modernității noastre târzii.
Doris Mironescu, în recenzia dedicată volumului Timpul, obiectul, povestirea. Decoruri interioare în literatura autobiografică, de Andi Mihalache, din revista Philologica Jassyensia (p. 326).

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.